Vinerea Patimilor

Avem probleme grave cu toţii. Suntem în criză economică mondială, trebuie să ne drămuim fiecare ban. Trebuie să renunţăm la obiceiuri care ne aduceau o oază de relaxare în cotidianul ăsta care e pe zi ce trece mai stresant. Vin Sărbătorile Pascale şi toate cheltuielile sunt calculate la zecimale, cumperi mai puţină carne de friptură, faci mai puţin drob, mai puţine ouă, un vin ceva mai prost, sărbătorile din familie nu vor mai avea acelaşi fast. Toate astea se suprapun peste probleme mai vechi. Facturi neplătite, rate la bănci comerciale, nesiguranţa locului de muncă, bani pentru rechizitele copiilor şi pentru haine, soţia vrea o pereche de pantofi noi, autoturismul proprietate personală s-a cam învechit şi ar fi cazul să fie schimbat, neputiinţa şi bolile celor în vârstă, de care trebuie să te îngrijeşti. O să fie eliberat Gigi Becali? Mai rezistă coaliţia proguvernamentală? Ce se întâmplă în fotbalul românesc? Ce-o să se aleagă de Steaua Bucureşti? Revoltă, bătăi, arestări, în Republica Moldova. Vize. Acuze de imixtiune în treburile interne ale unor ţări. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional. "Impozitul forfetar". Cresc taxele şi impozitele? Cursul leu - euro. În casă totul s-a învechit şi îţi doreşti ceva nou, care să învioreze atmosfera. La un moment dat simţi că nu mai rezişti. Ţi se îngreunează capul, nu mai poţi să gândeşti limpede, constaţi că ai început să albeşti şi să te îngraşi. Parcă o povară imensă ţi s-a legat în spate şi îţi vine să laşi totul baltă, să o lepezi o dată pentru totdeauna. Îţi închipui un Paradis pământesc unde totul este liniştit şi îmbelşugat, unde poţi fi într-adevar tu însuţi, aşa cum te-a facut Dumnezeu, bun şi frumos.

Pe ecranul vieţii - strada - defilează imagini promiţătoare. Limuzine de lux, vitrine inundate de talentul designerilor, restaurante cu dichis, vile somptuoase. Deci se poate. Ecranul televizorului bate competiţia. Reclame stridente, un nou tip de maşină, altfel de loţiune pentru menţinerea tenului, personaje elevate, care sunt preocupate nu de azi, nu de mâine, ci de probleme înalte, abstracte, globale, exuberanţă şi veselie, divertisment, oameni frumoşi şi talentaţi, care se mişcă graţios şi senin invitându-te să li te alături, parcă ar fi suficient doar să întinzi măna. Deci se poate. Târziu în noapte, îţi doreşti măcar să ai un vis frumos.

Aştia suntem noi. Dar mai sunt şi ei. Oamenii despre care nu se ştie ce visează. Aceia pentru care fiecare zi este azi. Săracii lumii. Cei pentru care fiecare clipă de viaţă se repetă obesesiv, în umilinţă şi în neputiinţă. Aceia pentru care cerul le este acoperiş. Bolnavii pentru care o dimineaţă însorită de primavară este o fotografie frumoasă. Întemniţaţii. Bătrânii care sunt crucificaţi pe singuratate.

"În lume, necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea." (Ioan 16, 33)

Hristos a Înviat! 

Luiza Lupu

Scrie un comentariu